Ce iei cu tine când ai 10 minute să pleci?
Dacă ești copil iei o jucărie pe care să o strângi la piept când ți-e foarte frică. Așa cum i-a fost lui Fedia, băiețelul Olgăi.
Olga Grebennik a stat cu familia ei opt zile în subsol sub teroarea exploziilor, în timp ce orașul ei natal se dărâma deasupra lor.
În a noua zi a hotărât să plece. A avut 10 minute timp să strângă lucruri, să aleagă, să facă bagaje pentru ea, cei doi copii și cățelul Nikki. Soțul și mama au rămas în Ucraina unde sunt și acum.
Au urcat în primul tren pe care l-au văzut în gară și au aflat destinația după ce au plecat, fără să știe nici acum pentru cât timp, din Harkov.
“ Trenurile de evacuare.
Toate lacrimile lumii au încăput în aceste trenuri.
Femei și copii.
Cu fiecare stație numărul lor creștea.
Fiecare dintre ele era adineauri cu soțul, iar acum a rămas fără el.
Copii plâng. Mamele își înăbușă lacrimile, în încercarea de a-i convinge pe copii
că tații lor îi vor ajunge din urmă. Cu un alt tren.
Nu-i vor ajunge…
Fiecare copil își strânge la piept jucăria.
Telefoane acasă. Griji pentru cei rămași acolo, și iar lacrimi.
Multe lacrimi.”
Extras din mărturia Olgăi Grebennik din cartea Jurnal de Război apărută în serie limitată la Editura Seneca Lucius Annaeus Fragmente din cartea Olgăi au fost donate Muzeului Abandonului, în cadrul campaniei Bagajele Abandonului. Proiect finanțat de CARE prin Fundația Sera, Care Franța și FONPC.